Intervenția psihologică pentru tratamentul anxietății
Tratamentul anxietății reprezintă o formă de intervenție psihologică des întâlnită. Aceasta are adesea rezultate extrem de benefice și durabile în timp.
O anumită doză de anxietate este normală. Uneori, aceasta începe să-ți afecteze calitatea vieții, relațiile, munca sau starea de bine. În acest caz, e posibil să fie vorba despre o tulburare de anxietate. Aceasta reprezintă una dintre cele mai des întâlnite probleme psihologice. Există studii din Statele Unite care estimează că nu mai puțin 18% din populație suferă de anxietate!
Tratamentul anxietății – când mintea ne anunță că are nevoie de ajutor
Anxietatea poate afecta pe oricine indiferent de cât câștigă, ce educație, ce profesie are, dacă are sau nu o familie etc. Numeroase persoane suferă în tăcere. Din păcate, multora le e rușine să recunoască în fața celorlalți că suferă. Ei se tem de a nu fi judecați sau ca ceilalți să nu-i considere ca fiind anormali, nebuni sau să creadă că ar fi ceva în neregulă cu ei. Ei își pot trăi astfel ani buni din viață sau chiar tot restul vieții luptându-se cu o suferință inutilă, care s-ar putea trata ca orice altă boală.
Atunci când corpul nostru e bolnav ne ducem la medic. De ce să nu facem acest lucru și pentru psihicul nostru? Și mintea, ca și corpul nostru poate să ne alerteze că ceva e neregulă. Ne poate avertiza că resursele de care dispune nu-i mai sunt suficiente, că are nevoie de ajutor. Ascult-o și nu lăsa suferința să devină parte din viața ta. Nu accepta ideea că așa ți-a fost scris și că nu se poate face nimic.
Ia măsuri de azi pentru că o suferință cronică e mai greu de tratat decât una recent instalată.
Tratamentul anxietății – când e cazul să apelezi la acesta?
Tulburările de anxietate se caracterizează prin niveluri excesive de nervozitate, frică și îngrijorare. Comportamentul și procesarea emoțiilor sunt afectate, dar apar și simptome fizice. Anxietatea ușoară poate produce o senzație vagă de disconfort. Anxietatea severă în schimb poate afecta grav viața de zi cu zi.
Iată cum poți să faci diferența între anxietatea normală și tulburarea de anxietate pentru a-ți da seama dacă e nevoie să apelezi la psihoterapie sau nu:
|
Anxietate normală vs Tulburare de anxietate |
|
| Ești îngrijorat în legătură cu plata facturilor lunare, faptul că nu te mai înțelegi cu partenerul, cu găsirea unui loc de muncă sau alte evenimente importante din viața ta | Suferi de o îngrijorare constantă și nejustificată care interferează cu viața ta de zi cu zi și care îți produce o suferință semnificativă |
| Te simți rușinat sau stângaci într-o situație socială inconfortabilă, înconjurat de multe persoane necunoscute | Eviți situațiile sociale din teama de a te simți judecat, umilit sau de a te face de râs |
| Ești nervos, ți s-au umezit palmele sau hainele de sudoare înaintea unui examen important, a unei prezentări de afaceri, unei performanțe pe scenă sau unui alt eveniment semnificativ | Te confrunți cu atacuri de panică ce par să se ivească din senin și ești preocupat de teama de a nu avea un alt atac de panică |
| Resimți o teamă justificată față de un obiect, un loc sau o situație periculoasă | Resimți o teamă irațională sau eviți un obiect, loc sau situație care presupune un risc redus sau inexistent |
| Te simți anxios, trist sau ai dificultăți de somn imediat după un eveniment traumatic | Ai coșmaruri recurente, amintiri extrem de intense sau te afli într-o stare de „amorțeală” emoțională în legătură cu un eveniment traumatic ce a avut loc cu mai multe luni sau ani în urmă |
Tratamentul anxietății – care sunt principalele tulburări de anxietate care pot fi tratate?
Principalele tipuri de tulburări de anxietate sunt:
Atacul de panică (ADP)
Atacul de panică reprezintă un episod de frică intensă care poate apărea ca din senin. Teama de a nu se confrunta cu un alt atac poate afecta ulterior întreaga viață a persoanei respective. Aceasta poate conduce la evitarea locurilor sau situațiilor unde aceasta suspectează că există riscul să se declanșeze un alt atac de panică. Evitarea semnificativă a situațiilor care ar putea cauza un atac de panică poate duce la îngustarea drastică a gamei de activități întreprinse și izolare.
Fobia
Este o teamă puternică, irațională de ceva care implică un risc redus sau inexistent. Aceasta duce la evitarea unor obiecte, locuri sau situații și la limitarea activității unei persoane fără ca aceasta să fie necesară. Există un număr uriaș de fobii, dintre care cea de zborul cu avionul, de șerpi, de păianjeni, de ace etc.
Agorafobia
Teama și evitarea locurilor, evenimentelor sau situațiilor de unde poate fi dificil de fugit și în care ajutorul pare greu de obținut dacă devine necesar. Adesea, aceasta este confundată cu fobia de spații deschise. Însă poate fi vorba de teama de a pleca de acasă sau de a folosi liftul sau mijloacele de transport public.
Mutismul selectiv
Este o formă de anxietate care apare la unii copii în cazul căreia ei nu pot vorbi în anumite locuri sau contexte. De exemplu, la școală, deși e posibil să manifeste o abilitate de comunicare excelentă față de persoanele familiare. Ar putea fi considerată o formă extremă de fobie socială.
Anxietatea de separare
Un nivel ridicat de anxietate apare după separarea de o persoană sau de un loc care oferă un sentiment de securitate. Separarea poate duce uneori la simptome similare unui atac de panică.
Tulburarea de anxietate socială (sau fobia socială)
Se manifestă printr-o teamă copleșitoare de a nu te face de râs sau a nu fi umilit în unele sau în toate situațiile sociale. Aceasta poate conduce la evitarea petrecerilor, conferințelor și a altor evenimente potențial plăcute, utile sau valoroase pe plan social sau profesional. Această teamă este mult mai intensă decât obișnuita timiditate.
Tulburarea de anxietate generalizată
Persoanele cu tulburare de anxietate generalizată se confruntă cu o anxietate persistentă aproape zilnic timp de cel puțin 6 luni. Aceasta este resimțită ca fiind excesivă și incontrolabilă. Este asociată cu unele elemente precum neliniște, agitație, oboseală, nervozitate, dificultăți de concentrare și de somn.
Ce alți factori trebuie luați în calcul în tratamentul anxietății?
Anxietatea este adesea însoțită de depresie.
Pot apărea în cazul tulburărilor de anxietate și simptome fizice precum tensiune sangvină crescută sau greață.
Tulburările de anxietate pot surveni în urma unui complex de factori. Printre aceștia, se numără cei genetici, cei biologici (producția de substanțe chimice de la nivelul creierului), personalitatea și evenimentele de viață.
Depresia, o dependență, depresia sau alte afecțiuni asociate pot avea un efect major asupra stării mentale. De aceea, poate fi nevoie ca tratarea tulburării de anxietate să fie „pusă în așteptare” până se ajunge la ținerea sub control a acestora.
Iată câteva din sursele pentru studii și documentare pe care ți le recomand:
- https://adaa.org/about-adaa/press-room/facts-statistics
- https://www.medicalnewstoday.com/articles/323454.php
- https://www.psychologytoday.com/intl/basics/anxiety
- https://adaa.org/understanding-anxiety